MINCIUNA, MIJLOC DE APARARE SI/SAU DE ATRAGERE A ATENTIEI
MINCIUNA, MIJLOC DE APĂRARE ȘI/SAU
DE ATRAGERE A ATENȚIEI
"Mami, azi am văzut un dinozaur în curte!"
Minciuna este arma folosită de copii în general ca modalitate de aparare sau ca atragere a atenției.
|
Apararea |
M |
Atragerea atenției |
|
De regula copiii energici fac mai multe “boacane”. Știu că au greșit și știu din experiența proprie că acest lucru va duce într-un fel sau altul la o pedeapsă sau alta. Astfel, de câte ori vor avea ocazia vor minți, vor nega, vor ascunde starea de fapt pentru a se apara de o eventuala pedeapsă. Pentru ca știu că fapta lor intră în categoria “rău” și că este în dezacord cu sistemul de valori al familiei ,de cele mai multe ori ei se simt vinovați și, în cel mai neașteptat moment, pot să mărturisească. |
Copii caracterizați ca fiind cuminți au tendința de a inventa tot felul de evenimente. Atentie! A nu se confunda cu imaginația , fantezia, confabulația etc. Este vorba aici de relatarea unor fapte care ar putea fi reale, dar care nu s-au întâmplat. Ei cersesc atenția unor părinți indiferenți sau prea ocupați de traiul zilnic. Știu că a minți este greșit și ca vor fi pedepsiți, dar tocmai aceasta pedeapsă este căutata. Prin pedeapsa, ei se simt în centrul atenției și ori de câte ori se vor simti neglijati, vor apela la acelasi truc. |
Când poate aparea minciuna?
Intrarea in mediul scolar este traumatizanta pentru fiecare. Copiii se despart de un mediu cunoscut si incep sa aiba responsabilitati. Nevoia de afiliere este una bazala si de aceea se realizeaza cu usurinta apartenenta la un grup social. Pe masura ce creste, copilul va simti o nevoie din ce in ce mai mare de a fi in concordanta cu grupul sau de prieteni. Cand posibilitatile sale fizice, materiale sau de orice alta natura intra in conflict cu cele ale grupului din care face parte, copilul incepe sa minta. La fel cum cauta la inceput atentia parintilor, pe masura ce creste o cauta pe cea a grupului. Daca nu iese cu nimic in evidenta, va inventa evenimente pentru a fi in centrul atentiei. Daca greseste si incalca normele grupului va incerca sa ascunda acele fapte fie prin omisiune, negatie sau orice alt mecanism de aparare.
Este foarte important de retinut faptul ca minciuna este o faza normala a copilariei. Minciuna, de altfel, este un fenomen specific uman. Cand insa ea este o constanta in comportamentul cuiva, copil sau adult, deja avem de a face cu o tulburare comportamentala.
Cum tratam minciuna?
- Evitam pe cat posibil extremele:
⋆ In cazul in care minciuna este descoperita si este intotdeauna pedepsita aspru, acest lucru nu va face altceva decat sa o incurajeze in speranta evitarii pedepsei. Copilul va trai cu frica, se va percepe ca fiind intr-un mediu ostil. Va ridica bariere de comunicare si va incerca mereu sa se ascunda, de frica unei eventuale greseli. Se va dezvolta ca o persoana nesigura, timida si necomunicativa.
⋆ In cazul in care minciuna este descoperita, dar neglijata (nu se ia nici o masura) sau se iarta neconditionat, comportamentul va persista si poate deriva in tulburare comportamentala.
2. Calea de mijloc e cea mai buna.
Abordarea recomandata de specialisti este evident una de mijloc. Pedeapsa trebuie alternata cu iertarea. In cazul in care minciuna apare datorita nevoii de atentie, ea trebuie tratata prin comunicare libera, deschisa. Parintii nu constientizeaza tot timpul ca este necesar sa le arate copiilor iubirea lor neconditionata, dar este necesar sa ii asigure pe micuti ca le vor fi mereu aproape. Trebuie explicat ce s-a gresit si asigurat ca beneficiaza de toata intelegerea parintilor.
Si daca nu merge?
Evident, exista si cazuri in care metoda comunicarii nu da roade. Se poate incerca si alta metoda: privarea de ceea ce pretuieste cel mai mult copilul la aceasta varsta: atentia celor din jur. Isi va dori sa fie privat de joaca, televizor, calculator, etc. orice altceva decat sa fie ignorat de ceilalti. “Tratamentul tacerii” este unul dintre cele mai eficiente metode pentru scolari. Cel mai probabil, copilul se va feri cat de mult posibil de minciuna si va prefera sa recunoasca imediat orice nazbatie facuta. Foarte important aici este sa se respecte de catre parinti dictonul “O greseala recunoscuta este pe jumatate iertata”.
Sursa: https://www.suntparinte.ro/cand-copiii-mint
