MAMA IN SECOLUL XXI
Mamă în secolul XXI
A fi mamă nu reprezintă o performanță, ci o prezență atentă și iubitoare. Mama învață, povestește, arată, face cunoștință, ajută, și încearcă să nu facă în locul copilului ceea ce poate face chiar el. Sau cel puțin, la acest capitol o mamă își dă silința să nu facă totul în locul copilului.
Ne mai amintim prima clipă când ne-am ținut copilul în brațe și l-am privit, la fețișoara și la trupușorul lui? La primul ”mami”/”mama” rostit?
Chiar dacă a trecut mai mult sau mai puțin timp de la acel moment, cu siguranță păstrăm în memoria inimii noastre multe dintre misterele acelor zile.
Nu există mama perfectă. Învățăm cum să fim mame numai din experiență și acest lucru ne face să greșim uneori (preferabil nu prea tare). În multe privințe. Ca mame putem spera cel mult să învățăm rapid din propriile greșeli și să încercăm să nu le repetăm prea des.
Pentru copiii noștri noi, mamele înseamnă un univers întreg, ”totul” lor, refugiul lor cel mai de preț, în care găsesc dragostea necondiționată și fericirea. Toate se adăpostesc în inima unei mame.
A fi mamă în secolul XXI este o experiență complexă, marcată de multe provocări și oportunități noi și surprinzătoare. În această eră, mamele jonglează adesea cu diverse roluri, de la cea de profesionist într-un anume domeniu, de soție/parteneră, până la cea de mamă. Trăim într-o lume a tehnologiei care ne-a oferit nouă, mamelor, posibilitatea de a avea acces la informații, la resurse și comunități de sprijin la care bunicile noastre nici nu visau. Însă, în același timp, experimentăm și multe dificultăți, presiuni sociale și așteptări din afara noastră care de multe ori sunt absurde și exagerate. Încercăm să găsim un echilibru în viteza cu care ne trăim viețile. Încercăm să ne tragem sufletul pentru a face ca timpul petrecut cu copiii noștri să nu devină o încercare nereușită prin care să recuperăm tot ceea ce pierdem într-o zi/o săptămână, când nu le suntem aproape. Căutăm să avem echilibru între viața de familie și cariera noastră, iar acest lucru ne preocupă tot mai intens.
În același timp, schimbările din societate influențează modul în care mamele își definesc rolul. În acest sens, există o libertate mai mare în alegerile legate de viața profesională, educația copiilor sau implicarea taților în creșterea lor.
Societatea noastră a trecut prin nenumărate schimbări de-a lungul timpului, iar unele voci susțin că a fi mamă în secolul XXI este ceva mult mai complex decât era în trecut, iar asta se reflectă în toate aspectele vieții noastre.
A fi mamă, mai ales a fi mamă singură, oriunde în lume, nu-i un lucru simplu. Înseamnă să fii competitivă profesional, fără întrerupere, să ai chiar mai multe joburi, pentru a face față financiar, să fii cât mai prezentă în viața copiilor, să le oferi echilibrul emoțional și stabilitatea de care au nevoie, să ții casa cu tot ce presupune ea, să nu-ți permiți să te îmbolnăvești, să clachezi în vreun fel, ori să-ți manifești slăbiciunile. Și lista poate continua. Indiferent care este experiența noastră individuală, un nounăscut ne va învăța o mulțime de lucruri. Să ne gândim numai la cum percepeam diferite situații până să avem copii. Înainte de a-i avea, eram adesea înspăimântate de comportamentele stupide pe care le observam la alți părinți. Eram convinse că noi, spre exemplu, nu ne-am fi angajat în niciuna dintre acele activități ”deplasate” (cum ar fi să-ți compari copilul cu alții), nu ne-am fi temut excesiv pentru orice fleac și nici nu ne-am fi certat cu tatăl în auzul copilului. Desigur, n-aveam nici cea mai vagă idee. Suntem de-acord că am făcut toate acestea și multe altele în plus. Nu ne putem da seama până să-i avem, ce anume vor deștepta în noi copiii. Să fii mamă este o responsabilitate majoră, iar viața unei mame poate fi copleșitoare.
A fi mamă înseamnă să-ți pese atât de mult, încât să te expui pe tine însăți unei vulnerabilități dincolo de închipuire. Orice se poate întâmpla. Unii ar spune că „a face copii astăzi înseamnă s-o cauți cu lumânarea”. Poate așa o fi. Însă, în fața adversităților vieții, putem tinde către detașare și nepăsare, dar când avem copii, aceștia sunt parte din noi. Trag de noi, și ne deschid inima larg. Așa cum suntem fiecare dintre noi și încercând să le oferim un model pozitiv: imperfecte, greșitoare și dorindu-ne să fim mereu mai bune și mai înțelepte în relația cu ei.
Să nu uităm: copiii noștri ne vor iubi cu toate imperfecțiunile noastre de mame, dacă și noi vom face la fel pentru ei. Acesta este adevăratul miracol, indiferent de timpul în care trăim. .
Surse bibliografice: Nicoleta Fotau(2024), Mama în secolul XXI; Leslie Ludy(2022), Ce înseamnă să fii mamă; Daniel N. Stern, Nadia Bruschweiler-Stern(2020), Nașterea unei mame.
