Grădiniţa Surorile Providenţei

Misiunea noastră cea mai importantă este educarea inimii copiilor.

COPILUL EMPATIC

Postat pe: 04-05-2021
Nr. vizualizari: 55 ochi surorile providentei

COPILUL EMPATIC

 

Empatia este abilitatea de a percepe cu acuratețe lumea interioara a altei persoane atât la nivel emoțional cât și rational, ca și când ai fi cealaltă persoană; fără a pierde condiția “ca și când”.

Cu alte cuvinte, in acest proces care presupune si imaginatie, suntem tot timpul constienti de noi si nu ne contopim cu cealalta persoana. Fiind o abilitate, empatia nu este innascuta, ci ea se dezvolta de-a lungul timpului, poate fi invatata, antrenata. Astfel, dupa nastere bebelusul incepe sa dezvolte samburii empatiei: initial imita expresia faciala a parintelui, ajungand la 1 an sa recunoasca starile emotionale ale celor din jur. Dupa primul an, cei mici incep as reactioneze la suferinta celor din jur, aratand comportamente de ajutorare. In jurul varstei de doi ani copiii incep sa demonstreze o empatie primara, de baza.

De cand putem incepe sa il invatam pe copilul nostru sa fie empatic?

In jurul varstei de 1 an, cand cel mic recunoaste diferite stari emotionale la adultii din jurul lui, putem sadi primul sambure in dezvoltarea empatiei si anume putem sa-l ajutam sa cunoasca, sa recunoasca, sa eticheteze si mai apoi sa verbalizeze emotiile pe care le simte el si pe care le vede la cei din jur.

            Care sunt pasii pe care sa-i urmarim de-a lungul anilor ca sa stim ca vom creste copiii cu empatie:

Pasul 1: Fii chiar tu empatic cu copilul tau. 

Un copil isi dezvolta empatia in masura in care o simte, o experimenteaza cu persoanele din jurul lui. Cu cat un parinte este el insusi mai empatic, cu atat si copilul sau are sanse mai mari sa dezvolte aceasta abilitate. Copiii invata predominant prin observarea comportamentelor celorlalti, prin modele. Astfel, este necesar sa-i furnizam celui mic comportamente empatice, pe care ulterior sa le imite.

Pasul 2: Invata-l pe cel mic emotiile si incurajeaza-l sa si le exprime.

Pentru a fi empatici este nevoie in primul rand sa (re)cunoastem emotiile. Noi suntem primii care etichetam si punem in cuvinte emotiile celor mici, inca de cand sunt bebelusi. Fara sa ne dam seama, reflectam starile emotionale ale bebelusului: te-ai speriat.., esti suparat.., te-ai rusinat…Aceasta reflectare trebuie sa fie constanta, pana cand cel mic incepe el insusi sa verbalizeze ceea ce simte. Pentru a deprinde aceasta abilitate ii putem incuraja sa ne povesteasca cum s-au simtit la gradinita/ la scoala. Indiferent daca ne plac sau nu emotiile pe care ni le impartasesc trebuie sa le multumim pentru deschidere, autenticitate.

Pasul 3: Impartaseste din emotiile tale de parinte.

Si noi suntem oameni si avem emotii. Cateodata din dorinta de a fi perfecti pentru copilul nostru, uitam sa le aratam ca si noi suntem vulnerabili, tristi sau furiosi, desi a impartasi aceste emotii are un efect eliberator pentru copilul nostru – nu sunt singurul, ceea ce simt este normal..

Pasul 4: Ofera feedback pozitiv atitudinii si comportamentelor empatice ale celui mic. 

La inceput copiii sunt foarte spontani in comportamentele lor si nu sunt constienti de cat de valoroase sau nu, sunt acestea. Ei urmaresc consecintele si repeta acele comportamente care le-au adus un beneficiu. Atragand atentia si oferind feedback pozitiv, atunci cand cel mic are o atitudine empatica sau atragandu-i atentia asupra efectelor pozitive pe care aceasta atitudine le-a avut, va intari comportamentul empatic.

Pasul 5: Invata-l prin joc ce inseamna empatia.

Empatia se poate dezvolta si la nível didactic prin diferite ateliere cu aceasta tema sau facand exercitii, jocuri. Iata astfel de exemple: recunoaste emotiile personajelor din cartea cu povesti, construirea de scenarii – Oare ce a simtit ursuletul Mor cand a ramas singur…, jocuri de rol, mima cu emotii.

In ce situatii nu se manifesta empatia la copii? Ce e de facut?

Exista doua mari conditii in care um copil nu este capabil as manifeste empatia. Prima se refera la prezenta unor tulburari ca autismul, Asperger sau tulburarea borderline, care sunt caracterizate printr-o lipsă a capacităṭii empatice. A doua conditie este lipsa empatiei parentale. Desigur, asupra celei de-a doua conditii avem un control mult mai mare. Ce putem face este sa fim atenti la noi, la disponibilitatea pe care o avem in a fi empatici si sa intreprindem actiuni de dezvoltare a propriei empatii.

Ce rol are empatia la copii in relationarea copilului cu prietenii, familia, societatea?

Funcṭia de baza a empatiei este de a ne ajuta să formam şi să menţinem relaṭii sociale de durată. Ea sta la baza inteligenței emoționale care ne ajuta si pe noi si pe cei mici in gestionarea conflictelor si in comunicarea cu ceilalti. De asemenea, un alt beneficiu al dezvoltarii empatiei este faptul ca ea determina altruismul si conduce la nevoia, intentia de a-i ajuta pe ceilalti. Empatia genereaza sentimentul de auto-ințelegere si stima de sine, ce sunt necesare echilibrului psihologic.

 

https://gokid.ro/empatia-la-copii-6-pasi-pentru-dezvoltarea-empatiei-la-copii/

eroare surorile providentei
Ne pare rau, a aparut o eroare!
x
succes surorile providentei
Va multumim!
x