COPIII PROSPERA ATUNCI CAND AU RADACINI IN COMUNITATILE DIN LUMEA REALA
Copiii prosperă atunci când au rădăcini în comunitățile din lumea reală
Conexiunile în comunitate le pot oferi copiilor un sentiment de apartenență și îi pot ajuta să-și dezvolte abilități sociale și alte tipuri de abilități. Aceste conexiuni comunitare pentru copii pot include membrii familiei extinse și prietenii, vecinii și persoanele din organizațiile locale.
Comunitatea este un concept avansat, care poate fi greu de înțeles pentru copii. De ce?
Pentru că lucrul în echipă și ajutorul oferit celorlalți sunt concepte pe care copiii abia încep să le învețe. De asemenea, ”comunitate” este un cuvânt vast, cu multe tipuri și înțelesuri, ceea ce îl face și mai complicat. Când vine vorba despre ce înseamnă comunitatea pentru copii, cei mici au dificultăți în a vedea dincolo de propriile lor dorințe și nevoi. Lucrul în echipă este un concept complex pentru ei. Prin urmare, au nevoie să vadă acest lucru ca să poată crede în el, în existența și prezența grupului. Noi, părinții, avem datoria să-i învățăm ce înseamnă responsabilitatea față de comunitate, începând cu importanța lucrului făcut împreună și a formării caracterului. Cel mai important este ca ei să înțeleagă că, și în momentul în care ei își termină sarcina, ar trebui să își ajute și prietenii.
Copilăria umană este unică prin durata sa extinsă și prin importanța pe care o are joaca liberă pentru dezvoltarea abilităților sociale, cognitive și fizice. Creierul uman este aproape complet dezvoltat până la vârsta de cinci ani, însă, are nevoie de un interval extins pentru a se configura complet și pentru a absorbi lecțiile culturale esențiale. În copilărie, joaca liberă are un rol crucial în dezvoltarea abilităților de rezolvare a conflictelor, negociere, colaborare și empatie. Până la 16 ani, contactul direct cu realitatea(prin joc, explorare, dificultăți practice și socializare directă) face diferența între un tânăr curajos, puternic , perseverent, echilibrat emoțional, care face față greutăților și unul ce cade pradă perdelelor de fum din lumea online.
Copiii noști au nevoie de mai multă și o mai multă experiență în lumea reală, iar pentru a face ca această perioadă de învățare să decurgă bine, cel mai bine și de dorit ar fi ca cei mai mari și mai mici dintre copii să capete o grămadă de experiență făcând lucruri împreună(cum ar fi jucându-se), cu noi în comunitățile din care facem parte în lumea reală, nu stând singuri și vizionând clipuri video, jucându-se jocuri pe mobil sau citind postări ale oamenilor din online. În privința aceasta, de noi, părinții, depinde ca experiența în fața ecranelor să fie mai puțină și mai bună, educativă.
Există mai multă bogăție în noi, în fiecare dintre copiii noștri...mai multă decât știm. Dacă vom putea vedea lucrul acesta, poate că nu vom mai fi dispuși să ne mulțumim cu puțin pentru tot restul vieților noastre...puțin timp petrecut împreună, puțin timp în care să râdem, puțin timp să experimentăm împreună, puțin timp să ne cunoaștem și să prosperăm în comunitățile din care facem parte. Să începem cu familia noastră, continuând apoi cu școala, ș.a. Doar când prindem rădăcini în comunitățile noastre, putem cu adevărat să dezvoltăm ceea ce stă măreț în fiecare dintre noi, în fiecare dintre copiii noștri. Aici, în viața reală.
Sursă bibliografică și recomandare: Jonathan Haidt(2024), O generație în pericol.
Oana Vacaru
