Școala Primară "Surorile Providenţei"

Misiunea noastră cea mai importantă este educarea inimii copiilor.

CEA MAI MARE SUPERPUTERE A UNUI OM ESTE SINCERITATEA

Postat pe: 18-10-2024
Nr. vizualizari: 18 ochi surorile providentei

Cea mai mare superputere a unui om este sinceritatea

O vorbă spune că „sinceritatea nu înseamnă a spune tot ce gândești, ci a gândi tot ce spui.” 

În viața noastră cea de toate zilele, sinceritatea își are prețul ei. În fond, sinceritatea reprezintă o virtute...însă, una care pare greu de practicat. Pentru mulți dintre noi, este mult mai ușor să minți decât să spui adevărul. Cu toții mințim într-o oarecare măsură, însă, unii o fac mai mult decât alții. Sinceritatea ne oferă un lucru de mare preț: ne oferă posibilitatea de a ne cunoaște, de a avea încredere în noi înșine și de a fi deschiși. Astfel, ne oferim șansa de a-i cunoaște pe ceilalți, de a primi o opinie venită din afara unghiului nostru și de a construi și întreține relații bune și armonioase cu cei din jur.

Una peste alta, chiar și oamenii sinceri sunt nesinceri uneori.

Sinceritatea este un act de comunicare, de transmitere a unui mesaj care este în conformitate cu tot ceea ce suntem în profunzimea noastră. Însă, se întâmplă, ca în multe dintre situații, sinceritatea să fie confundată cu grosolănia, și, în definitiv cu lipsa de bun simț și de empatie. Ni se întâmplă ca deseori să auzim în jurul nostru cum alții își justifică comportamentele nepotrivite, făcând  pe victimele și folosind expresia ”dar am fost sincer, oare de ce s-a supărat?”. Ceea ce este important e a ne aduce aminte că sinceritatea nu ne dă dreptul de a ne exprima fără limite și a spune tot ce ne trece prin cap fără nicio considerație față de sentimentele celor din jurul nostru.

Copiii noștri au nevoie să vadă în noi și la noi acest model autentic al sincerității, deoarece, viața ne pune mereu la încercare. La încercări mai mult sau mai puțin grele. Iar noi suntem datori și responsabili ca părinți să ocrotim acel sâmbure nobil și autentic din sufletul copiilor noștri, și să urmărim îndeaproape evoluția lor, atât cât va fi nevoie. Ceea ce ei învață de la noi acum, îi va ajuta să facă față înfrângerilor care urmează, legăturilor care se vor rupe și visurilor pe care ei le vor urma într-o zi. Sinceritatea este una dintre virtuțile care pun bazele pentru tot ceea ce copiii noștri vor căuta într-o zi, pentru ce anume vor aproba și ce nu, pentru ce anume vor considera ei că ceva prezintă siguranță și pentru felul în care își vor defini ei ce înseamnă iubirea. Copiii ne urmăresc îndeaproape. Să nu uităm acest lucru!

În această ecuație cu privire la sinceritate, așa cum spuneam și mai sus, autenticitatea este cuvântul cheie. Nu este vorba în definitiv decât de a fi în conformitate cu noi înșine. Cu toate acestea, dacă pare atât de simplu și de natural, de ce oare găsim atât de puțini oameni sinceri? De ce unii oameni sunt sinceri, și de ce alții nu? Oare suntem programați genetic să fim sinceri, respectiv să fim prefăcuți? În opinia mea, cred, mai degrabă, că fiecare dintre noi alege în dreptul său cum vrea să fie. Pe de altă parte, într-adevăr, temperamentul dictează predispozițiile de a ne deschide și de a adopta o poziție francă față de ceea ce gândim, cum este cazul colericilor și al sangvinilor, și, o predispoziție pentru retragere, izolare și implicit dificultate de a spune exact ceea ce gândim(din teama de vulnerabilitate prin expunere), în cazul flegmaticilor și al melancolicilor. În orice caz, educația în acest sens, precedată deciziei de a fi un om sincer, onest, este cea care primează și care poate face minuni și pentru cel mai timid melancolic. Consecvența față de propria noastră gândire este o chestiune de respect atât față de noi înșine, cât și față de semenii noștri.

În cele din urmă, aș dori să închei articolul din această săptămână cu un scurt paragraf dintr-o poveste interesantă pentru copii: ”Mi-am dat seama că în acel moment m-am convins definitiv că superputerea mea este Sinceritatea. De atunci, de fiecare dată când îmi vine în gând să spun o minciună sau să ascund adevărul, îmi folosesc superputerea  și mă simt ca un supererou. Am observat astfel că sinceritatea îi face fericiți pe părinții mei, care se amuză de fiecare dată când le spun adevărul despre ce trăznăi am mai făcut, ce gândesc sau chiar ce simt, indiferent ce s-a întâmplat. Apoi, am văzut că sinceritatea îți aduce foarte mulți prieteni. Și mai mult decât atât, te face să te simți tare bine! De fiecare dată când spun adevărul mă simt mai ușor și liniștit. Nu am niciodată nimic de ascuns și nimic de care să îmi fac griji.(...)Nu m-aș fi putut gândi la o superputere mai bună. Cine ar fi crezut că un lucru atât de simplu poate să te facă atât de popular și apreciat? Superputerea mea este Sinceritatea.” Noi, părinții, ce superputere avem?

Oricare ar fi aceasta, să le spunem copiilor noștri din toată inima și cu o sinceritate autentică, fără vreun motiv aparte: ”Cât de tare mă bucur că exiști în viața mea!”

 

eroare surorile providentei
Ne pare rau, a aparut o eroare!
x
succes surorile providentei
Va multumim!
x