Școala Primară "Surorile Providenţei"

       Există lecții care nu se scriu pe tablă și nu se găsesc în manuale, ci se aștern tăcute în suflet. În Săptămâna Altfel, derulată în perioada 19 – 23 octombrie 2026,  la Școala Primară „Surorile Providenței” din Iași, am ales să deschidem larg porțile pentru cele mai calde îmbrățișări și cele mai înțelepte priviri: cele ale bunicilor.

      Cu pași timizi, purtând în priviri o emoție sinceră și poate neașteptată pentru spațiul unei școli, bunicile și bunicii au pășit în școală. Pentru mulți dintre ei, a fost o reîntâlnire cu propria copilărie; pentru noi, un moment de profundă liniște și bucurie. Într-o lume care se grăbește mereu, prezența bunicilor a adus în mijlocul nostru o oază de tihnă, generozitate și taine păstrate din generație în generație.

         Pentru cei mai mici dintre preșcolari, întâlnirea intergenerațională a luat forma unor  activități pline de farmec: „Rețeta bunicilor: povestea și tradiția legumelor în borcane”; „Tainele croșetului și ale sculpturii” etc.   

          În schimb, alături de elevi, întâlnirea a devenit o veritabilă călătorie în timp printr-un dialog deschis despre copilăria de ieri și copilăria de azi. Cu o curiozitate nativă, copiii le-au adresat bunicilor întrebări profunde, izvorâte din uimirea lor inocentă: „De ce pe vremuri erau mai multe case decât blocuri?, De ce televizoarele erau alb-negru?, Cu ce se jucau, iarna, în casă?, Dacă erau mașini puține, cu ce mergeau copiii la școală? Ce dulciuri se găseau pe vremea aceea?”.  Răspunsurile bunicilor, mângâiate de nostalgia amintirilor, le-au deschis elevilor o fereastră spre o lume mai simplă, în care timpul avea altă răbdare, iar jocurile se nășteau din imaginație și prietenie curată.

        Dialogul cald dintre generații s-a încheiat într-o notă de sărbătoare: cu servirea gustărilor și a deserturilor simple de casă, pregătite cu dragoste de bunici – mici bucurii din trecut care au adus zâmbete pe chipurile celor mici.          Semnificativ a fost și momentul vesel dedicat jocurilor de altădată, propuse chiar de bunici („Batista parfumată”, „Pisica și șoarecele”), în care mâinile trudite ale bunicilor, marcate de trecerea anilor, s-au împletit cu mânuțele curioase ale copiilor și râsetele curate și pașii de joc au reunit generațiile în cea mai frumoasă stare de conectare.  

      Împreună am redescoperit un adevăr sacru: bunicii noștri sunt adevărate cărți vii, tezaure purtătoare de viață și înțelepciune care își așteaptă cu răbdare rândul să fie deschise, citite și prețuite. Într-o lume adesea condusă de performanță și utilitate, această întâlnire ne-a amintit că valoarea supremă a ființei umane nu stă în ceea ce face, ci în ceea ce este – în prezența sa caldă, în demnitatea anilor purtați cu har și în capacitatea necondiționată de a iubi.

Am participat cu mare drag, în calitate de bunică,  activitatea de punere a murăturilor de sezon, la Școala Primară „Surorilor Providenței”- grupa mijlocie. În atmosfera vibrantă și plină de emoție, totul s-a transformat într-un tărăm al copilăriei în care noi, bunicii, am transmis din experiența noastră tinerei generații.

Micii preșcolari s-au simțit minunat, iubiți de educatori și bunici, participănd cu toată ființa lor! Iar noi, bunicii, am plecat de la această activitate reîncărcați de energia lor! (bunica lui S. T.)

Apreciez oportunitatea de a petrece timp de calitate și de a crea amintiri frumoase cu nepoțelul meu. Îmi doresc să mai particip la activități de acest fel și în viitor. Va mulțumesc!  (Bunica lui R.)

        Atunci când școala devine spațiul în care generațiile se îmbrățișează, educația depășește granițele unei simple transmiteri de cunoștințe și devine  o lecție de viață - o poveste de dragoste, recunoștință și dăruire unde rădăcinile copiilor noștri devin mai puternice atunci când îmbrățișează înțelepciunea bunicilor.