METODOLOGIE DE SUPRAVEGHERE A SCARLATINEI IN ROMANIA
Metodologie de supraveghere a scarlatinei in Romania
- Denumirea si incadrarea bolii Scarlatina
Codul bolii (CIM 10): A38
- Fundamentare
Scarlatina este o boala infectioasa bacteriana, determinata de anumite serotipuri de streptococ beta hemolitic de grup A (SGA, Streptococcus pyogenes), care produc toxina eritrogena sau eritrotoxina. Conform legislatiei actuale, scarlatina este o boala cu raportare obligatorie de catre furnizorii de servicii medicale.
- Scopul supravegherii
Cunoasterea numarului de cazuri si/sau focare de scarlatina pe teritoriul Romaniei in scopul aplicarii masurilor de prevenire si control.
- Obiectivele sistemului
- Identificarea cazurilor de scarlatina pentru aprecierea magnitudinii bolii
- Identificarea focarelor de scarlatina in colectivitati in scopul aplicarii masurilor de control si prevenirii epidemiilor
- Identificarea tulpinilor circulante de SGA (fenotip), izolate din focarele de scarlatina
- Definitie
Pentru caz
Criterii clinice:
-
- orice persoana cu varsta ≤ 14 ani care intruneste urmatoarele trei criterii: angina, febra, eruptie cutanata micropapuloasa eritematoasa aspra la pipait.
Criterii de laborator:
-
- izolarea SGA prin cultura exsudatului faringian.
Criterii epidemiologice:
-
- legatura epidemiologica cu un caz confirmat de scarlatina.
Clasificarea cazurilor:
Posibil: orice persoana cu varsta ≤14 ani, care intruneste criteriile clinice si:
-
- nu s-a recoltat exsudat nazofaringian dintr-un motiv justificat
sau
-
- rezultatul investigatiei de laborator este negativ datorita administrarii de antibiotic inaintea recoltarii exsudatului nazofaringian
Probabil: orice persoana cu varsta ≤ 14 ani, care intruneste criteriile clinice si are legatura epidemiologica cu un caz confirmat
Confirmat: orice persoana cu varsta ≤ 14 ani, care intruneste criteriile clinice si de laborator
Pentru focar:
- este definit ca aparitia a cel putin 3 cazuri (confirmate/ probabile) de scarlatina intr-o colectivitate (scoala, gradinita, etc.) raportate la distanta de maximum 10 zile unul fata de celalalt si cu legatura epidemiologica intre cazuri.
- Tip supraveghere si populatia tinta
Supraveghere pasivă:
-orice medic de familie, medic din colectivitate (scoala, gradinita), medic din cabinet privat, medic din spital (sectie de pediatrie, sectie de boli infectioase) trebuie să raporteze cazul depistat conform HG 589/2007.
Populatia luata in supraveghere:
-populatia Romaniei cu varsta≤ 14 ani.
Perioada de supraveghere:
- permanent
Culegerea si validarea datelor
- Sursa date:
- toti furnizorii de servicii medicale 2.Raportare/frecventa raportarii:
- raportarea cazurilor de scarlatina se face conform HG 589/2007. Fiecarea caz va primi un cod la prima sa raportare pe Fisa Unica de Raportare ( FUR ), iar acest cod va fi mentinut si pe fisa de supraveghere (Anexa1). Acest cod de caz este emis de catre DSP judeteana/a municipiului Bucuresti.
- Formulare de raportare:
- FUR completata de furnizorul de servicii medicale care a emis suspiciunea de scarlatina
- fisa de supraveghere a scarlatinei va fi completata dupa efectuarea investigatiei epidemiologice si clasificarea cazului (nu se va astepta rezultatul analizelor referitoare la genotipare si fenotipare) de catre medicul epidemiolog din DSP judetean/ a municipiului Bucuresti. Fisa de supraveghere va fi completata doar pentru cazurile cu varsta ≤14 ani , iar medicul care semneaza fisa are responsabilitatea de a verifica corectitudinea datelor specificate
- fisa raportare focar va fi completata in momentul informarii asupra aparitiei focarului si la finalul anchetei epidemiologice de catre DSP judeteana/ a municipiului Bucuresti
- fisa de urmarire a cazurilor de scarlatina (Anexa 2) va fi completata de catre DSP judetean/ a municipiului Bucuresti la 30 de zile de la debutul cazului, pe baza buletinelor de analize primite de la medicii de familie care dispensarizeaza cazurile
- Baza de date:
- va fi creata la nivel national pe baza fiselor de supraveghere primite de la DSP judeteana/ a municipiului Bucuresti. Responsabilitatea validarii lunare a datelor revine atat INSP-CRSP (Anexa 3) cat si CNSCBT
- Circuitul Informational
- FUR va urma circuitul prevazut in ordinul MS nr.1466/2008, fiind trimisa in maxim 5 zile catre DSP judeteana/ a municipiului Bucuresti. FUR va fi introdusa de catre DSP judeteana/a municipiului Bucuresti in registrul unic de boli transmisibile, urmand ca registrul unic sa fie trimis spre validare catre INSP-CRSP.
- fisa de supraveghere fara buletinul de analize va fi trimisa prin mail/fax, numai dupa ce cazul a fost clasificat, catre INSP-CRSP in primele 10 zile ale lunii urmatoare. Buletinele de
analize vor ramane in cadrul DSP judeteana/a municipiului Bucuresti, putand fi furnizate INSP-CRSP si /sau CNSCBT daca sunt solicitate.
- Focarele de scarlatina
- in cazul focarelor de colectivitate DSP judeteana/a municipiului Bucuresti va informa in aceeasi zi CRSP-ul despre aparitia focarului si acesta va informa CNSCBT prin intermediul raportarii zilnice-Ordin 1466. DSP judeteana/a municipiului Bucuresti este responsabila de efectuarea anchetei epidemiologice pe baza careia va fi completata fisa de raportare a focarului.
- fisa raportare focar cu datele preliminare va fi completata de catre DSP-ul judeteana/a municipiului Bucuresti in momentul suspiciunii focarului de scarlatina si va fi trimisa pe mail/fax catre INSP-CRSP si CNSCBT. Fisa de raportare focar cu datele finale va fi completata la 10 zile dupa debutul/izolarea ultimului caz din focar si va fi trimisa catre INSP-CRSP si CNSCBT impreuna cu fisa de supraveghere a cazurilor din focar si cu macheta excel de raportare a focarului.
- Fisa de urmarire a cazurilor de scarlatina va fi trimisa trimestrial catre INSP-CRSP si CNSCBT in data de 25 a lunii urmatoare
- Baza de date in format Epi Info, creata la nivel national, va fi completata si actualizata de catre INSP-CRSP pe baza fiselor de supraveghere primite si va fi trimisa prin mail in data de 25 a lunii urmatoare catre CNSCBT.
- Laborator
- Aspecte generale
Cultura din proba de exsudat faringian este “investigatia de aur” pentru diagnosticul anginelor streptococice. Daca exsudatul este recoltat corect, cultura are o precizie de 90-95% in diagnosticul anginelor streptococice.
Nu se vor folosi teste rapide pentru diagnosticul anginelor streptococice, deoarece nu sunt specifice.
Recoltarea probelor de exudat faringian se face inainte de inceperea tratamentului cu antibiotic.
- Cazurile sporadice :
-deoarece scarlatina este o boala care necesita izolare si supraveghere clinica si cu laboratorul, exsudatul faringian va fi recoltat de regula in spital, buletinul de analiza fiind trimis pentru completarea fisei de supraveghere catre DSPJ/a municipiului Bucuresti.
-daca spitalul nu are posibilitatea efectuarii acestei analize sau daca este refuzata internarea, proba recoltata in spital va fi trimisa catre DSP judeteana/ a municipiului Bucuresti cu respectarea conditiilor de prelevare, conservare si transport.
-in cazul in care se refuza prezentarea la spital, medicul de familie recolteaza exsudatul faringian cu respectarea conditiilor de prelevare, conservare si transport sau trimite cazul pentru recoltarea probei (Anexa 4) catre un laborator acreditat.
- Focar:
- DSP-urile judetene si al municipiului Bucuresti efectueaza izolarea Streptococcus pyogenes din probele de exsudat faringian pentru cazuri si contacti.
- daca DSPJ nu are posibilitatea efectuarii testelor de laborator, probele biologice recoltate (exsudate faringiene) de la caz si contactii din focar (insotite de Fisa de
insotire a probelor biologice pentru diagnosticul scarlatinei Anexa 5) vor fi trimise pentru confirmare, catre unul din laboratoarele INSP-CRSP.
- pentru 10% din tulpinile izolate cu Steptococcus pyogenes in focar la nivelul laboratorului DSPJ/INSP, va fi efectuata tipizarea fenotipica, pe baza buletinului de insotire (Anexa 6) astfel:
- gratuit in cadrul laboratoarele INSP
- contra-cost in cadrul laboratoarelor acreditate
- rezultatele analizelor de laborator (exsudat) vor fi trimise catre DSPJ/a municipiului Bucuresti care au recoltat proba si catre CNSCBT.
- Responsabilitati
In cazurile sporadice:
- Medicul care suspecteaza cazul de scarlatina, trimite imediat persoana suspecta de scarlatina la cel mai apropiat spital de boli infectioase/cu sectie de boli infectioase pentru evaluare clinica si recoltarea probelor biologice in vederea realizarii diagnosticului de laborator.
- Daca pacientul refuza trimiterea la spital, medicul de familie recolteaza exsudatul faringian sau va trimite cazul pentru recoltarea probei catre un laborator acreditat.
- Daca pacientul la care se suspecteaza scarlatina nu are medic de familie, acesta va fi informat de catre medicul care a stabilit diagnosticul asupra necesitatii dispensarizarii si inscrierii la un medic de familie.
In focar:
- Medicul de colectivitate va anunta la DSP focarele de mimim 3 cazuri confirmate/ probabile de scarlatina
- DSP-ul se poate autosesiza in functie de informatiile primite de la furnizorii de servicii medicale de existenta unui focar de scarlatina
- DSP-ul va realiza investigatia epidemiologica a focarului, va recolta probe de la cazurile suspecte si de la contacti, va completa fisele de supraveghere dupa ce cazurile au fost clasificate si va completa fisa pentru focar. Daca probele de exsudat au fost trimise pentru tipizarea fenotipica si genotipare si cazul este clasificat, nu este necesara asteptarea acestor rezultate pentru trimiterea fisei de supraveghere.
- DSP-ul va completa si trimite, in primele 24 de ore de la raportarea suspiciunii de focar, datele preliminarea in fisa focarului urmand ca dupa finalizarea investigatiei epidemiologice sa fie completate datele finale. Daca in focar sunt afectate si persoane cu varsta de peste 14 ani, pentru acestea va fi completata doar fisa unica de raportare in registrul de boli transmisibile, urmand ca informatiile despre aceste cazuri sa fie trecute in fisa de raportare a focarului la rubrica ”Alte precizari”. Dispensarizarea cazurilor din focar va fi facuta prin medicul de familie, care va elibera si avizul medical pentru intoarcerea in colectivitate a copilului.
- Cazurile de scarlatina care nu au medic de familie vor fi informate de catre DSPJ/a municipiului Bucuresti asupra necesitatii dispensarizarii si inscrierii la un medic de familie.
DSP-urile prin compartimentul de epidemiologie a bolilor transmisibile sunt responsabile de buna desfasurare a tuturor activitatilor descrise mai sus, cat si de instruirea/informarea tuturor medicilor de familie, medicilor din colectivitati si a medicilor specialisti de boli infectioase.
Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile va sprijini, coordona si superviza desfasurarea activitatii DSP-urilor si INSP-CRSP-urilor asigurand suport in situatiile in care acestea intampina dificultati. CNSCBT va realiza si valida baza de date nationala, furnizand trimestrial si anual catre DSPJ/ a municipiului Bucuresti si INSP-CRSP analiza datelor.
Medicul de familie are un rol major in urmarirea si dispensarizarea cazurilor izolate sau din focarele de angina streptococica/scarlatina:
- urmarirea evolutiei simptomatologiei la 72 de ore dupa administrarea tratamentului daca pacientul a fost izolat la domiciliu
- urmarirea contactilor familiali ai cazului de angina streptococica/scarlatina timp de 10 zile de la izolarea ultimului bolnav
- in cazul pacientilor cu istoric personal, familial de reumatism articular acut si cu exsudat pozitiv, se va efectua exsudat faringian tuturor contactilor familiali chiar daca sunt simptomatici sau asimptomatici.
- daca un pacient are mai mult de 3 episoade simptomatice de angina streptococica in ultimele 3 luni, se va recolta exsudat faringian de la toti contactii din familie. Toate persoanele care prezinta Steptococ de grup A in cultura vor fi tratate chiar daca sunt sau nu simptomatici
- daca intr-o familie au fost mai mult de 3 cazuri de angina streptococica/ scarlatina in ultimele 3 luni, tuturor membrilor din familie li se va recolta exsudat faringian si orice purtator va fi tratat.
- dispensarizarea cazului consta in: examene clinice si de laborator (examen de urina) saptamanale (in saptamanile 2, 3,4) si examene clinice lunare in lunile 2 si 3 de la debutul bolii. La 30 de zile de la debutul bolii se recomanda efectuarea ASLO, VSH si fibrinemiei. Daca investigatiile de laborator sunt modificate, in vederea stabilirii conduitei terapeutice corecte, pacientul va fi trimis catre sectia de boli infectioase. Pentru cazurile de scarlatina (probabile si confirmate) care fac parte din focare, buletinele de analiza (ASLO, VSH, fibrinemie) vor fi trimise la DSP judeteana/a municipiului Bucuresti. In cazul in care aceste analize nu au fost efectuate se vor preciza motivele neefectuarii.
Repetarea investigarii exsudatului faringian la sfarsitul tratamentului cu antibiotic se face prin intermediul medicului de familie si este recomandata in următoarelor situații:
- istoric de febra reumatica
- angine streptococice recurente in cadrul familiilor
- angina streptococica/ scarlatina aparuta in focare de colectivitati inchise sau partial inchis
- angina streptococica/ scarlatina in focare de febra reumatica acuta sau glomerulonefrita poststreptococica.
- Date de raportare:
- conform Fisei de supraveghere a cazului de scarlatina (Anexa 1)
- la Centrul National de Statistica si Informatica in Sanatate Publica se vor raporta doar cazurile probabile si confirmate cu scarlatina.
- Analiza datelor
- incidenta trimestriala/anuala a infectiei cu SGA pe grupe de varsta, sex, regiune si mediu de rezidenta
- Informare si diseminare
- DSP judeteana/ a municipiului Bucuresti va transmite clasificarea finala a cazului catre medicul de colectivitate/medicul de familie; va investiga focarele de colectivitate si va recomanda masurile ce se impun; va informa lunar reteaua medicala judeteana.
- INSP- CRSP are rolul de verifcare si validare a datelor transmise in Registrul Unic si a in baza de date
- CNSCBT va transmite trimestrial si anual analiza datelor catre INSP-CRSP-uri si DSP-uri
- Masuri de control si masuri de preventie A.Masuri de control in colectivitate
- Cazuri izolate de scarlatina
Medicul de colectivitate:
-
- la aparitia unui caz posibil de scarlatina intr-o colectivitate, medicul de colectivitate trimite cazul la medicul de familie sau la cel mai apropiat spital pentru recoltarea exsudatului faringian si instituirea tratamentului antibiotic adecvat;
- daca DSP primeste informatii de la alti furnizori de servicii medicale despre un caz posibil dintr-o colectivitate, va informa medicul de colectivitate despre acest caz;
- pentru cazurile izolate de scarlatina aparute in colectivitate care nu respecta definitia de focar va efectua ancheta epidemiologica in colectivitate si vor fi implementate masurile necesare (triaj epidemiologic al contactilor, dezinfectie, informare parinti- scrisoare de informare furnizata de DSP- Anexa 7 ) sub indrumarea DSPJ/ a municipiului Bucuresti conform Ordinului nr. 5.298 din 7 septembrie 2011
- Focar de scarlatina
DSP judetean/ al municipiului Bucuresti
-
- intervine in focarul de scarlatina din colectivitate numai in momentul cand este respectata definitia
- la aparitia celui de-al 3-lea caz intr-o colectivitate (focar de scarlatina), medicul de colectivitate anunta focarul telefonic la DSPJ/ a municipiului Bucuresti care efectueaza ancheta epidemiologica si recolteaza probe biologice (exsudat faringian) de la cazuri (daca nu au fost prelevate probe de catre spital/medic de familie/laborator) si de la contactii acestora (colegii de clasa/grupa etc.).
-
-
- Atitudine fata de caz izolat si/ sau cazuri din focar
- cazurile confirmate/ probabile vor fi izolate timp de 48 de ore de la inceperea antibioterapiei. Instituirea tratamentului antibiotic se realizeaza dupa recoltarea probei de exsudat faringian;
- convalescentii de scarlatina vor fi urmariti in continuare de catre medicul de familie/de colectivitate, pentru efectuarea corecta a tratamentului si a controalelor de laborator, precum si a controalelor clinice periodice pana la constatarea starii de sanatate;
- fostii bolnavi de scarlatina vor fi primiti in colectivitate in functie de starea clinica, pe baza avizului medical dat de catre medicul de familie.
- Atitudine fata de caz izolat si/ sau cazuri din focar
-
Tratamentul cu antibiotic, de electie in cazurile de angina streptococica/scarlatina:
- pentru persoane care nu sunt alergice la penicilina - penicilina sau amoxicilina pentru o perioada de 10 zile;
- pentru persoane care sunt alergice la penicilina - cefalosporina de generatia I, clindamicina sau claritromicina pentru o perioada de 10 zile.
- daca nici unul din aceste antibiotice nu este disponibil, poate fi administrata azitromicina pentru o perioada de 5 zile.
-
-
- Atitudine fata de contacti ai cazurilor izolate si /sau din focar :
-
Identificarea tuturor contactilor din colectivitate si/sau familiali este realizata de catre medicul de colectivitate/medicul de familie si DSPJ.
- Contactii familiali
- vor fi supravegheati de catre medicul de familie timp de 10 zile de la depistarea ultimului caz,
- examenul bacteriologic (exsudat faringian) se efectueaza cu precadere la contactii familiali, care frecventeaza sau lucreaza intr-o colectivitate prescolara/ scolara, sau care lucreaza in sectorul sanitar, in unitatile de alimentatie publica si de preparare si desfacere a produselor alimentare (de cofetarie, produse lactate);
- purtatorii de SGA depistati se trateaza in ambulatoriu timp de 10 zile cu Penicilina V;
- in cazul in care nu este posibila efectuarea examenului de laborator la contacti, se recomanda efectuarea aceluiasi tratament indicat pentru purtatori.
- Contactii din colectivitati prescolare si scolare
- vor fi supravegheaţi zilnic de catre medicul de colectivitate timp de 10 zile de la aparitia ultimului caz de scarlatina;
- contactii de clasa/grupa febrili si/sau cu angina eritematoasa vor fi investigati cu laboratorul (exsudat faringian) pentru depistarea SGA; acestora li se va administra tratament profilactic pana la primirea rezultatelor de laborator (identic cu cel efectuat pentru purtatorii de SGA); dupa obtinerea rezultatelor de laborator se intrerupte tratamentul la cei negativi si se continua in cazul anginelor eritematoase cu SGA timp de 10 zile; intoarcerea in colectiviate se poate face dupa 48 de ore de la administrarea tratamentului si prezentarea avizului epidemiologic.
-
-
- Atitudine fata de purtatorii de Streptococ de grup A
- sunt tratati cu antibiotic in situatiile urmatoare:
- fac parte din: focare de angina streptococica/scarlatina din colectivitati partial inchise si inchise, reumatism articular acut, glomerulonefrita acuta
-
poststreptococica, infectii streptococice invasive, focare familiale de reumatism articular acut, focare familiale repetate de angine streptococice/scarlatina
-
-
- daca locuieste cu un pacient care are reumatism articular acut
- daca are reumatism articular acut
- daca lucreaza in spital, unitati de asistenta sociala, unitati de asistenta medico- sociala, sectorul alimentar, invatamant
- acestia vor fi trimisi catre sectia de boli infectioase si vor urma schema terapeutica prescrisa de medic, fiind dispensarizati prin medicul de familie, conform recomandarilor facute de medicul de boli infectioase.
-
-
-
- Masuri de preventie:
-
- Spalarea corecta a mainilor cu apa si sapun este pasul cel mai important in prevenirea acestei infectii.
- Dezinfectia in focarul de scarlatina detectat intr-o unitate de educare a copiilor (gradinite, crese, scoli), se efectueaza de catre unitatea de invatamant (conform Ordinului nr. 1.033 din 18 august 2004 privind modificarea si completarea Ordinului nr. 1955 / 1995 pentru aprobarea Normelor de igiena privind unitatile pentru ocrotirea, educarea si instruirea copiilor si tinerilor) cu dezinfectanti uzuali la care SGA este sensibil.
- Se va face educatie sanitara adresata in special personalului didactic, parintilor, copiilor si angajatilor din sectorul alimentar, privind modalitatile de transmitere a scarlatinei si riscul afectiunilor poststreptococice.
- Analiza epidemiologica:
- numar de cazuri si rata incidentei pe luna si an, grupe de varsta, sex, medii si arie geografica;
- rata de atac.
- Indicatori de evaluare a sistemului de supraveghere:
- % din judetele care raporteaza corect (complet si la timp) la INSP-CRSP regional;
- % din cazurile suspecte la care investigatia epidemiologica a fost declansata de catre medicul epidemiolog in primele 24 de ore de la anuntarea focarului;
- % din cazurile posibile care au fost confirmate;
- % din cazurile confirmate cu sursa de infectie cunoscuta.
Anexa 2. Fisa de urmarire a cazurilor de scarlatina
|
Cod caz scarlatina |
data ( zz/ll/aaaa) recoltare proba VSH |
rezultat VSH |
data ( zz/ll/aaaa) recoltare proba ASLO |
rezultat ASLO |
data (zz/ll/aaaa) recoltare proba fibrinemie |
rezultat fibrinemie |
data (zz/ll/aaaa) sumar urina |
rezultat sumar urina |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Link-uri utile
Istoric
Despre noi
Dorim ca timpul trait in gradinita noastra sa fie pentru toti, dar in special pentru copii, o experienta fericita si pozitiva din care sa iasa cu resursele necesare pentru a deveni intr-adevar oameni realizati si pentru a trai ca atare cu demnitate.
Unde ne găsiţi
Şos. Birnova, Nr. 2, 700285-Iaşi;
Copyright © 2024 | Școala Primară "Surorile Providenţei". Toate drepturile rezervate.
Icons made by Freepik from www.flaticon.com
Developed and designed by
Ne pare rau, a aparut o eroare!
x
Va multumim!
x
|